de la
... (16:48:28 15 Ianuarie 2011)
Prietenia-i precum Imparatia lui Dumnezeu Luca 13:18 El a mai zis: "Cu ce se aseamănă Împărăţia lui Dumnezeu, şi cu ce o voi asemăna? Mat 13.31; Marc 4.30; Luca 13:19 Se aseamănă cu un grăunte de muştar, pe care l-a luat un om, şi l-a aruncat în grădina sa; el a crescut, s-a făcut copac mare, şi păsările cerului şi-au făcut cuiburi în ramurile lui." Luca 13:20 El a zis iarăşi: "Cu ce voi asemăna Împărăţia lui Dumnezeu? Luca 13:21 Se aseamănă cu aluatul, pe care l-a luat o femeie şi l-a pus în trei măsuri de făină, până s-a dospit toată."
pe puntea de comanda de vorba cu palariile ganditoare despre acum atunci intamplare si mare spune trei culori care ti le doresti palariile mele au cate o culoare precum usile intrebare: cate culori au usile mele?
cu 17 ani in urma
de la z si s (21:44:00 11 Ianuarie 2011)
cu 17 ani in urma, pe scara lui escher, ma inrebam ce gandea ganditorul de la hamangia. iata ca regasesc inrebarea in zilele astea. asta ma face sa caut intre mansuscrisele lui s zi z si iata ce am gasit... o insula noua...
studiind hãrţi civile şi militare foarte vechi care, traduse în româneşte, din diverse limbi, dau informaţii despre 300 de toponime (localitãţi, munţi, râuri). Eu m-am oprit asupra semnificaţiei denumirii în locul numit Prunii lui Cristian, de lângã Vârful Vãtraiului, urmele unei aşezãri de cult (schit)?. O altã informaţie care vizeazã zona în discuţie este aceea cã Piatra Romei (azi i se spune Piatra Rotãriei) se aflã la... (adicã, întâmplãtor?, chiar în sudul satului amintit mai sus), unde s-a descoperit un altar de sacrificiu: mai multe scãri sãpate în stâncã, ducând la o platformã unde se presupune cã aveau loc sacrificii (iar în apropiere s-au gãsit monede de aur). Tot aici se gãseşte informaţia cã la numai 2 km, spre sud, se aflã vârful numit Cetãţuie. nu întâmplãtor… Toate observaţiile mele nu sunt rodul unei imaginaţii înfierbântate, puse cu tot dinadinsul sã inventeze, sã fabuleze, sã forţeze istoria. O abordare dintr-o perspectivã istoricã, lingvisticã şi arheologicã a zonei, fãcutã cu profesionalism ( dar şi cu mulţi bani) ar scoate şi mai mult faptele la luminã, scotocind, din învelişul strãlucitor al legendelor, miezul adevãrului. Istoricii trebuie sã-şi dea mâna cu arheologii, iar acestia cu lingviştii. Nu pot fi lãsaţi colţenii singuri, cu muzeul lor. Ei şi-au fãcut datoria. Trebuie „scotocit“ Dealul Martirilor, Podul Samarului, Vârful Ceciliei (prea pare a fi loc ideal pentru o cetate Pe Baltã? Toponimele amintite de... trimis din adâncurile istoriei cele douã statuete, „Gânditorul“ şi „Fecunditate“, de la Hamangia, cu certitudine cã ne-au mai lãsat şi alte mii de semne ale trecerii lor prin deşertul timpului. Românii înşişi trebuie sã se mobilizeze. Au dat o dovadã a solidaritãţii lor spirituale, a patriotismului lor, punând pe picioare diverse fundaţii şi asociaţii, unind forţe spirituale importante. Încã o datã, dacã nu ei, cine s-o facã? Colchida este adevãrul românilor Realitatea începe sã se contureze. Avem nişte argumente fidele: textele antice, atâtea câte ne-au venit pe potecile abrupte ale istoriei, urmele arheologiei, memoria colectivã, adicã numele acestor locuri. Cât de sceptici am fi, prea mari sunt coincidenţele. În sprijinul acestei pledoarii, tot o legendã a lui Ulise, cel venit cu Iason dupã Lâna de aur. Se spune cã la întoarcerea spre Itaca, din rãzboiul troian, în peregrinãrile lui pe mare, timp de zece ani, Ulise ajunge pe o insulã a lotofagilor, ai cãrei locuitori se hrãneau cu floare de lotus, fapt ce ducea la pierderea memoriei, adicã a identitãţii. Nenorocirea era cã marinarii sãi au consumat-o şi au început sã- şi piardã memoria, unul câte unul. Ulise porunceşte ca cei care o gustaserã sã fie duşi pe corabie cu de-a sila, dar se aruncau în mare, înapoi dupã floare. Ca sã-i smulgã, i-a legat cu funii groase de catargele vasului care i-a dus spre Itaca lor, unde le-a revenit memoria la loc, trezindu-se din uitare, ca dintr-o beţie. În felul acesta, Ulise le-a lãsat cea mai de seamã avere, neuitarea. Uitarea este egalã cu moartea. Nu moartea biologicã, ci moartea spiritului. Memoria – ca povarã lumii. Colchisul din Carpaţi – ar zice peste o mie de ani urmaşii lor! Ne-a fãcut-o cadou. Existã o memorie a inimii, ca solidaritate a locuitorilor acestor meleaguri. Existã şi o memorie a locurilor, cea mai trainicã. Ce memorie au munţii noştri! Cu aşezãrile lor rupestre sãpate de o parte şi de alta a masivului Crucea Spãtarului, pe versantul vestic aflându-se Fundul Peşterii, Peştera lui Dionisie, Peştera lui Iosif, Agaton, Agatonul Vechi, Fundãtura; pe versantul estic, într-o poziţie strategicã, se aflã Ghereta şi Bucãtãria. Peste Dealul Martirilor se aflã Schitul sãpat în piatrã de la Aluniş, cu chiliile sale, grotele de la Strâmba şi de la Colţii de Sus, care trebuie cercetate. În faţã, satele Scãieni, cu uriaşii de sub livezile lui şi MuscelulCãrãmãneşti, cu Goşa, cu Vârful Goşii, cu Piatra Rotãriei, cu Vârful Ceciliei, cu Vârful Vãtraiului, cu Vârful Boşoveiului, cu Vârful Ivoiului, cu Podul Goşii… Existã o memorie a locurilor pe care trebuie s-o citim, s-o ascultãm şi s-o cercetãm. Destinul nu numai cã ne cautã sã ne vegheze, dar, în curând, îşi va descoperi, încetul cu încetul, faţa ascunsã de vãl. Eu l-am ridicat atât cât am putut, cât m-am priceput, fãcând doar începutul…
peste toate cele
de la ymp (17:37:30 13 Ianuarie 2011) pe undeva o invitatie de-o seara pana la rasarit vremurile-s dincolo de aparente si de absente palariile ganditoare-s o forma de creativitate si de seminte originale seamana cu metoda mea dulapul cu 5 usi pe teme muzicale-n loc de rogvaiv precum clasele de resturi modulo 12 las izomorfismele-n metamorfoze si zic: 1. accepta ca toata harta ta cu seara si noaptea asa va fi dar nu-n cele ce sunt ci-n cele ce frumoase ar fi si asta se intampla din cauza digului care n-a stiut sa-mi apere tarmul si multe s-au surpat din cadranul meu solar ce frumos ai pregatit tu gandul iesirii din mare 2. taximetristele mele surorile amellie ma iau cu schimbul de pe unde ma prinde ora sfarsita pentru prima data azi am ascultat intercalarea comenzilor dispecerului cu spusele rapperului "nu vreau la munca vreau plin in punga seara de seara la un gratar" - v-a placut? ma intreaba micuta taximetrista - e-n ton cu starea natiunii -dar de asta ce ziceti? "nu vreau la scoala vreau dor o coala ce-i stampilata la minister de un ministru cel mai sinistru ce are carte cat un oier" ........................ 3. .................................
pe cand se imbarcau...
de la ymp (06:04:41 14 Ianuarie 2011) aici este doar un motiv de fluturare de batista... nu exista intamplare-n viata care sa nu aiba-n ea un pic de lumina... chiar si aceea cand cineva varsase la radacina gutuiului meu o galeata de smoala, sau cand si-a bagat picioarele-n galeata cu apa scoasa sa astampar setea... n-am citit pana la sfarsit important este ca am trecut prin apele tale acum alerg sa dau semn rasaritului undeva-candva asteapta o zi imbracata-n cenusiul cotidian cu ceva vreme in urma ceream adresa mail a Biancai Marcovici doream sa stiu cand revine in Iasi din mai multe motive acum, las doar semn cu aceasta cu dorinta de a-i scrie si asta pentru ca dintre calaretii de inorog cel dintai a fost omul cu gluga .................................. am taiat pentru semne de carte si-am zis............... n-am putut selecta totul "Iar am ieşit pe fereastră... Urmele mi-au fost şterse Cu migală. Întâi mi-au desfiinţat adresa. Mai apoi mi-au dărâmat poemul nu aveţi şi voi nişte gratii acolo? nişte paranteze, sau obstacole pentru inorogi nărăvaşi... " de aici, se intampla sa fie chiar asa... mai trebuie un pic cizelat, dar in mare parte, este asa... stiu, n-am nimerit momentul, dar poate gasesti pe undeva adresa Biancai Marcovici am eu treaba prin Iasi o alta casa cu iedera-mi este acolo... poate ca ma voi muta in ea uite ca la asta nu m-am gandit pana acum da... aici este o lista care din punctul meu de vedere ar fi un pic modificata... dar asta o las pe altadata... > Iti trimit aceasta tie pentru a vedea > cati > > citesc de fapt e-mail -ul. > > Raspunsul tau va fi interesant. > > Fii atent la ceea ce citesti. > > Dupa ce l-ai citit o sa stii motivul pentru care ti l-am > trimis tie.. > > Asadar: > > > Oamenii intra in viata ta pentru un MOTIV, SEZON sau o > VIATA. > > Cand o sa stii care este, o sa stii ce sa faci pentru acea > persoana... > > Cand cineva intra in viata ta pentru un MOTIV, este pentru > a indeplini > o nevoie pe care ai exprimat-o. > > A intrat pentru a te asista in momentele dificile, sa te > indrume > si sa-ti acorde suport, > > Sa te ajute fizic, emotional sau spiritual. > > Pot parea ca fiind trimisi de Dumnezeu si sunt. > > Sunt acolo pentru motivul pentru care tu ai nevoie sa fie. > > Apoi, fara vreo greseala din partea ta sau intr-un moment > inoportun, > > aceasta persoana va spune sau face ceva pentru a aduce > aceasta relatie > la sfarsit. > > Cateodata ei mor. Cateodata doar se indeparteaza. > > Cateodata isi fac de cap si te forteaza pe tine sa adopti o > pozitie. > > Ceea ce trebuie sa realizam este ca nevoia noastra a fost > satisfacuta, dorinta > noastra indeplinita, munca lor terminata. > > Rugaciunea ta a fost ascultata si acum este timpul sa mergi > mai departe. > > > > Unii oameni intra in viata ta pentru un SEZON, fiindca a > venit randul tau > sa impartasesti, sa cresti sau sa inveti. > > Ei iti aduc o experienta de pace sau te fac sa razi. > > Ei te pot invata ceva ce nu ai mai facut. > > Ei iti pot da de obicei o cantitate incredibila de > bucurie. > > Crede, este real. Insa doar pentru un sezon. > > > > Relatiile de o VIATA te invata lectii pentru o viata, > > lucruri pe care trebuie sa construiesti pentru a avea o > fundatie > > solida emotionala. > > Treaba ta este sa accepti lectia, > > sa iubesti acea persoana si sa pui ceea ce ai invatat in > practica > in toate celelalte relatii si aspecte ale vietii tale. > >
Se spune ca dragostea este oarba dar prietenia este > clarvazatoare.. >
de aici mai am 17 trepte. sper sa am linistea si bucuria de-a le face singur. este o rugaminte. precum in pilda mironositelor, cu uleiul de candela... precum in pilda celor chemati la cina... precum in celelalte pilde in care furii intra prin alte locuri decat pe usa... si strigarea: usile, usile, cu intelepciune, sa luam aminte, s-a strigat... de aici, jos palaria! toate scoicile care au avut de cazut au cazut... n-au ramas decat pietrele si scoicile izvorului viu...
de la ymp (18:03:36 16 Ianuarie 2011)
